Printre puf

Răsuflu greu , mă înnec printre suspine
Doar un cuvânt îmi mângâie
buzele îngheţate de rouă
Ma înghesui printre puf , caldură
Să nu mai simt că afară plouă .

O aromă de portocală ,
şi un sunet de chitară
Mă trezesc din somnul proaspăt însuşit
Iar gândurile toate se îndreaptă către tine ,
Un suflet rătăcit , rătăcit şi pătat de vreme .

Cât de mult aş vrea să evadez
Dintre cei patru pereţi goi
Dintre perne moi
Dintre vise şi gânduri
Tulburări
O singură dată în viaţă
Să fug ,
să destram totul ca pe un fir de aţă
Să te-ating , să te-ating
Să te simt , să te sting
În podul palmei ia naştere o nouă viaţă .

Dintre gene aspre ,
străluceşte firav o lacrimă dulce
E dorul meu nespus de drag
E atingerea ta ce-mi lipseşte
E somn lin , zâmbet surd
Săruturi mute , pe buze arse de Soare
şi muşcate de vânt
într-o noapte mult prea agitată ,
de spirite jucăuşe
ce bat la geamuri
şi pe la uşi
într-o noapte cînd cuvântul mi-a fost boală
fatală
când o simplă atingere ,
a început sa mă stingă
să mă ardă
precum un foc viu
ce se unduieşte ,
în bătaia vântului de mai .

La un început de drum
au fost presărate petale
suflate de ploaia acidă
scrum .
Acum , sunt proaspăt călător
La un capăt de drum
unde îngerii presară peste sufletul
rănit
un dulce curcubeu .

Trecut

Aş putea să te cuprind într-un cuvânt
Şi între palme
degete
pleoape
într-un zâmbet mut
atât de mic , te simt
şi eşti
Un mic suflet de iubit
mă tulburi , mă răneşti .

Să te alung ?
Aş vrea , dar vântul nu mă lasă
Mereu am fost fluturele ,
iar tu mi-ai fost plasă
Mereu am fost ,
moneda uitată în căptuşeala buzunarului
tău
stâng
Mereu am fost frumoasa domnişoară ,
iar tu băiatul meu nătâng .

Să te primesc ?
Îmi pare rău ,
dar nu mai e loc în casă
Nici în sufletul pustiu ,
nici în gândurile-mi retrase

Mai ţii minte
când îmi aduceai prăjituri ?
Mai ţii minte
seara de septembrie , luni ?

Să te iert ?
Aş vrea , dar gândul nu mă lasă
A trecut mult timp ,
şi nu-ţi mai cad în plasă
metamorfoză , asta ai însemnat
în această primă vară ,
te-am pierdut şi
te-am câştigat .

Străini ?

Mai stai , străine
Nu mă lăsa singură-n
ploaie
Mi-e dor să-ţi simt parfumul ,
învăluit în sunet de
chitară
Şi degetele-ţi subţiri ,
ghidându-mi mâna pe hârtie .

Mai stai , tu cea cu suflet şters
Sărută-mi fruntea rece
Tu , ce rătăceşti ades
Trupul meu de ceaţă ,
Între palme mi-l încălzeşte
O lacrimă de
fum
- va ţese o poveste .

Mai stai , tu ce cânţi la pian
Mi-atât de dor de o dragoste
de mai
Trupul îmi plouă , curgând în ritm
de nai
Iubeşte-mi buzele roşii , şi ochii de arţar.


Mai stai , străino
Şi suflă-mi dragoste în păr
La ţărmul mării , suntem doar
noi
doi
goi
Navigăm contra curentului
mereu spre alte zări
Necunoscute sunt ele ,
adâncile mări .

Mai stai , iubitul meu cu ochi
de astru
Îţi sărut pleoapele ,
în visul nostru mut
albastru
Alunecăm , dansând
într-o cutiuţă muzicală
Nimic nu e vechi sau nou ,
în această seară
când
Luna şi stelele ne cântă o serenadă .

Ploaie de mai

Mă învârt în cercuri
mici
concentrice
pătrate
triunghiuri
nici o ieşire .

Mă învârt în cercuri
dansez pe nori
îmi cânt şi încânt soarele
poate mă călăuzeşte
spre o ieşire .

Mă învârt în cercuri
şi plâng
şi alerg
cu tălpile goale
de tine
de mine
de voi.

Ameţesc şi mă prăbuşesc .
Sărut pământul .

Doar ploaia mă mai mângâie acum .

Ploaia de mai ,
cade în cercuri
pe un pământ rotund
poate pătrat
picuri de rai
picuri de iad
picuri făra şansă .


Cercuri văd şi gri
Nonculoare .
Cercuri
cercuri cercuri
mereu cercuri
cercuri pătrate
cercuri gri
cercuri de ploaie
Picuri vii .

Joc

Să mă mângâie razele de de soare
Să mă sărute stropii mici de ploaie
Să dansez aş vrea , pe nori
Să colorez fluturi ,
din vată de zahăr şi noroi

Să te iau uşor de mână ,
Descoperim game muzicale noi ,
împreună
Culegem cântecele apoi ,
de nu-ştiu-de-unde
Si-apoi pe toate într-o cutiuţă muzicală ,
le înmagazinăm
Tot împreună .

Să mă trezeşti în orice dimineaţă
Cu un sărut dulce-acrişor
Şi cu zâmbetul tău de gheaţă ,
faci o strâmbătură de nătăfleaţă
Îmi aduci Soarele pe faţă
Şi sufletul cel mic mi-l încălzeşti .

Apoi puf ,
curcubeu ,
soare ,
culori fel de fel
se învârt în jurul meu
jucându-ne , învăţăm să ne iubim
iubind , un mic joc plănuim
al nostru , doar al nostru
unul dintre noi va trebui să cadă totuşi
într-un final
" popa prostu"

Dar încă nu .
Nu acum .
Poate mâine .
poate nu .
Niciodată .
Ce zici de acum ?

Multicolor

În acea dimineaţă
Când Soarele ciocănindu-ţi la fereastră
te va trezi
Genele somnoroase îşi vor şopti
: azi începi o nouă viaţă !

Vei deschide ochii , privind la o zi apusă
Ca la o pagină ruptă dintr-un jurnal ludic ,
uitat sub o saltea
Si cu o pensulă subţire îţi vei creea ,
Un nou drum
- multicolor .

Dar când picuri de rai
În visele culese în nopţi cu lună plină
- se vor aşterne pe perna ta
Amintirea zâmbetului ei va şterge
Orice culoare , orice cale
Orice viitor , care nu îi cuprinde prezenţa .

Şi vei întoarce timpul nisipos
La clipa în care cu pensula un destin singuratic
ai cusut
Şi vei adăuga viitorului deja cunoscut
Silueta celei care îţi colorează viaţa
printr-un zâmbet
un sărut
un mic gest
sau un cuvânt .

În acea dimineaţă ,
când vocea ei te va trezi
Un sărut îţi va şopti :
" Bun venit în noua viaţă ! " .

Şi vei zâmbi , şi vei iubi
Atâta timp cât Soarele va străluci .

Piper

Te iubesc ascuns pentru a trăi ,
Descoperindu-mă , sufletul ai sa mi-l învii
Pentru o clipă , apoi el va fi strivit
Şi lovit - cu un pumn amar de indiferenţă
Am încetat să mai cred în propria-mi prezenţă
Am uitat să-mi aduc aminte de ce trebuia să uit
Dar nu şi ce mai vreau să aud :
- pe tine , şoptindu-mi un sărut
- pe mine , îndreptându-mi paşii spre un nou început .
Şi mi-e teamă , de aceea ţip către cer
Şi-l cert , căci m-a durut .
Dar nu vrea să audă ,
M-am îndepărtat de el , mai demult
Şi l-am ales pe el , în locul lui .

Probabil merit tot ce am
Şi ce am pierdut
Am întors spatele celui care a iubit mai mult
Dând prioritate unui vis mut
Da , îmi accept soarta prost colorată
Şi plec pe o planetă cu mai multă ciocolată
Iubirea e dulce acrişoară , dar poate fi şi piperată .

Supărată ?

supărată?
eu?
supărată?
poate...
supărată?
de ce?
dar cum eşti?
nu contează.
de ce eşti supărată?
dar nu-s.
totdeauna eşti mai mult decât arăţi.
nu mă simţi.
spune-mi ce ţi-am făcut.
nimic.
uită-te în ochii mei.
mă arzi.
nu te-aş răni niciodată.
dar totuşi o faci.
de ce mă alungi?
nu vrei să te apropii.
vreau să-mi spui...
nu ai şti să îmi răspunzi.
dar vreau să încerc.
eu nu vreau să te înneci.
dar ce ai făcut?
nu m-am gândit...şi am pierdut...am reacţionat.
de ce ai ezitat?
pentru că nu a contat.
la ce te-ai gândit?
am încercat să fug...dar m-a ajuns din urmă.
cine?
tot ce am spus şi spun.
dar cine sunt eu?
nu contează. tu eşti aici. tu eşti cel de care fug...
de ce fugi de mine?
nu mă pot uita la tine.
nu mă recunoşti?
nu vreau să te mai cunosc.
vrei să plec?
nu contează. te-am alungat deja.
atunci te-am supărat?
nu.
acum te supăr?
ar fi o nebunie să fie aşa.
te voi supăra?
aşa voi gândi.
ce vei simţi?
lasă-mă. te şterg.
voi pleca eu...te supăr.

Iubind

Iubindu-te , îmi complic existenţa
Iubindu-mă , îţi verifici rezistenţa .


Timid , naiv , nepământean
Aşa te-aş numi în orice clipă
Ciudat , simplu , complicat
Asta îmi dovedeşti ca eşti -
Printr-un simplu gest , simplu cuvânt
Îmi tai orice formă de avânt
Şi orice răsuflare ,
-orice şuviţă ce îmi flutură în vânt

Mi-e teamă .


Locul de întâlnire nu mai este la fel
Căci nu mai intrii şi tu în peisaj ,
ca ieri
M-ai blestemat să-ţi port iubire
Şi ai alergat în direcţia opusă ,
căzând în neştire
Şi mi-e atât de tare dor de tine
Unde -mi eşti ?
Unde rătăceşti ?


" Te-am şters .
Eu nu .
Te-am uitat .
Nici eu .
Mi-e dor.
Mie mai mult .
Şi doare.
Şi e frig .
Dar dulce .
E prea târziu.
Poate prea devreme .
Nu mai simt nimic ."

E timpul să te-alung
Căci totul e atât de gol
Am fost doi , am fost doar noi
Dar te-ai scăzut , te-ai împărţit
Te-ai adunat , ne-am despărţit
Şi nu mai vreau să spun nimic
Nici să adun tot ce tu ai aruncat
Nici să construiesc tot ce tu ai dărâmat
Ruină , pustiu , sfârşit
Asta e tot ce-ai insemnat .

Amar

"Unde să alerg , când vocea ta mă urmăreşte
Unde să mă pierd , când inima-mi doar lângă a ta se regăseşte ? "
Sunt întrebări la care nu-mi oferi răspuns
Dar poate că ceea ce caut , s-a sfârşit la ultimul apus .

Simt calda-ţi răsuflare , în părul suflat în vânt
Simt dulcea-ţi îmbrăţişare , la un capăt de mormânt.

Gânduri roiuri , curg în mintea-mi niciodată coaptă ,
Iar şi iar mă gândesc că tu eşti cel care aşteaptă
-Aşteptarea-i lungă .El vine şi ea pleacă.
Ea stă şi îl aşteaptă .
El pleacă , sfidând necruţătoarea soartă.

E trist şi dulce , şi mult prea adevărat
E frumos , e crud blestemul
-se transformă în ceva amar
" Amară-i dragostea când nu ai habar ,
Şi-amesteci aceleaşi culori , în acelaşi neputincios pahar " .

Pentru tine

Pentru tine , aş scrie pagini întregi
Şi mii de cuvinte le-aş împleti frumos
Aşternându-le fără oprire , pe hârtie
Fără oprire , aş scrie pentru tine .

Mi-s obrajii rumeniţi de Soare
Şi ochii- mi strălucesc a dragoste de mai
Dar mâinile nu-mi dau pace , niciodată
Ele vor să scrie pentru tine
- iubitul meu ce-mi cânţi din nai .

Ţi-s obrajii plini şi reci
Şi ochii-ţi de azur îmi luminează cerul
Iar mâinile- ţi îmi aduc pace ,
Ele cântă din chitară
- acordând corzile sufletului meu .

Ne sunt obrajii rumeni , reci şi arşi de Soare
Iar ochii ne luminează sufletul apus
Doar mâinile nu au pace , rulează în visare
Dansează , şi multe lucruri au de spus .

Avem jocul nostru , cel al mâinilor dansatoare
Şi cel al cuvintelor , rupte dintr-un miez de Soare
Tăcerea-ţi este sfeşnic , cuvântul mi-este boală
Dar când mâinile ni se ating ,
Tot ce ne înconjoară , începe să dispară .