Nonsens

Te pricepi nemaipomenit de bine
Să mă instigi la nebunie
Şi nu numai prin faptul că arăţi ca un prinţ
Ci mai mult pentru că vorbeşti ca un sfinx .
Puţin , corect şi fără sens .Eşti de gheaţă .

Ai răsărit de undeva de după un deal
Când eu mă aflam în cea mai întunecată prăpastie
Lumină .Răsărit.Început.
Însemni mult pentru mine.

Eşti un mister , o enigmă învăluită în ceva pur
Sincer.
Un domnişor venit din lumea de apoi
Care inima încet , încet mi-o zideşte .
Subtil .

Mă înveţi că viaţa e scurtă
Şi trebuie depănată într-un sens nebunesc
Frumos.Util .Maxim .
Te ascult şi vreau să te învăţ
Să te cunosc.Să te descopăr.
Să te descos.Să mi te-apropii.
În zadar.Încerc.Cedez.

Intensitate.

Aştept.Aştept.Aştept.
Vii.Te apropii.Te cunosc.
Vorbeşti.
Strângere de mână.
Comunici .
Sărut.
Început. Sfârşit.
O poveste.

The end

Pleacă , ţi-am spus !
Pleacă!
Şi totuşi mai rămâi ,
Mai rămâi , te rog.

Rătăceşti între sentimente coapte ,
Provenite dintr-o inimă atât de crudă
Te-ai refugiat într-o lume întunecată
Din care ţi-e atât de teamă să ieşi ,
De frică să nu te răneşti.

Te ascunzi după cuvinte aspre
După o aroganţă de vreo doi metrii
Şi foloseşti indiferenţa ca pe o armă
Pentru a mă uita pe mine ,
Fiinţă vie , neînţeleasă
Care te trezeşte , îţi dă viaţă
Şi te omoară , cu fiecare secundă
departe de tine , care se desfăşoară
-ca un fir subţire de aţă.

Ai crezut că mă răneşti ,
cu tăcerea ta prostească
Dar nu ai făcut decât
- să mă faci să te urăsc
Ştergând şi ultima picătură
-de iubire şcolărească.

M-ai îndepărtat de tine ,
şi m-ai şters din viaţa ta
Atât de uşor , ca şi cum ai apăsa
Pe tasta "delete" , aruncându-mă la
"recycle bin"
Precum aş fi fost un virus
-care te stinge uşor
Care îţi provoacă erori şi
îţi fură documente importante
Dar tot ce am vrut să fac ,
era să te restartez uşor
Să îţi demonstrez că încă poţi
- ţine cu adevărat la o fată.

Am vrut să pătrund din nou în tine ,
Să mă strecor în unitatea ta centrală-
numită creier
Să-ţi dovedesc că gândeşti pe dos
Şi că de fapt mouse-ul e
-inima, motorul care face să funcţioneze toate
Bine.

Şi ai început să gândeşti cu mouse-ul
Să îl lasi să dea click pe folderul numit
"Dragoste"
Şi totul se desfăşura ca într-un roman
- cu multă iubire
Până când virusul numit " gândire"
S-a strecurat viclean în tine
Şi te-a stricat , transormându-te într-o
-păpusă falsă de hârtie.


Şi ai zis" the end"
Şi am zis " new game"
Dar ai dat "cancel "
Şi eu am zis " ok"...

Hai să

Încetează să mai fii
-soarele de pe strada altcuiva
Încetează să mai fii
-norul ce anunţă ploaia ,
pe cerul meu .

Şi hai să fim doi în unu
Precum două picături de ploaie ,
Ce se unesc în vânt.
Precum doi fulgi de păpădie
-ce zboară împreună visând .

Şi hai să fim o intersecţie
Cu drumuri ce duc în acelaşi sens
Fără semafoare , fără direcţie
Fără cele 3 culori ,
Fără aşteptări ce duc la depresie.

Şi hai să fim ciocolată aerată ,
cu puţin piper
Nu-mi prea place combinaţia,
Dar mai mult mi-e să nu dau
-în diabet.

Şi hai să fim orice vrei tu ,
şi eu nu vreau
Şi să facem totul bun ,
într-un sens rău
Şi hai să facem să fie Soare ,
atunci când afară ninge
Şi hai să facem să fie Lună plină ,
Când vârcolacii pândesc la uşă .

Şi hai să nu. să doi din doi
în unu, repede, muşcaţi de ploi,
udaţi de molecule moi de haş doi o,
în mozaicul de beton.

Înger

Nimeni nu o vede ,
nimeni nu vrea să o audă
Singură într-o mulţime mută ,
Ea stă şi ascultă
Florile înmugurind ,
Frunzele înverzind
Vântul mângâind-o ,
Soarele alintând-o .

Are atâtea cuvinte de spus ,
Dar se mulţumeşte cu un singur gest
La ce folos, atâta zgomot
Pentru ceva ce nu are sens ?
Ar vrea să îşi găsească calea
Dar se rătăceşte ades
Mergând mereu de la est spre vest ,
Şi niciodată invers.

Niciodată pregătită să facă următorul pas
Ea păşeşte sigură pe cuie şi foc
Tălpile o dor , dar ei nu-i pasă deloc
Căci la final o aşteaptă lumina ,
Şi aripile i se vor prinde la loc.

Înger a fost , dar a căzut odată
-Cu apusul Soarelui
O simplă copilă a devenit,
Plângându-şi cruda soartă ,
Rătăcind în lume , vrând să-şi recapate
-locul sacru.

Şi nimeni nu o înţelege ,
Şi nimeni nu o acceptă
Şi nimeni nu o iubeşte ,
Şi toţi au uitat-o
Şi toţi au blestemat-o,
Alungat-au ei , din lumea asta
-prost colorată
Şi a fugit acolo sus ,
Unde toţi cu braţele deschise
-au aşteptat-o .

Şi a zâmbit , şi-a recăpătat culoarea
Şi a zburat , brăzdând cu rogvaiv zarea
Şi a privit către cei de jos ,
Care se uitau miraţi spre cer
Văzând un înger care le dăruieşte:
Un curcubeu
-în schimbul răutăţilor oferite de ei .

Dubios de sigur

Dubios de sigur ,
azi m-am închis în mine
Şi am dansat împreună
- cu propriile-mi emoţii
Pe ritmuri de jazz
şi genunchii mi-s plini de jar
şi genele mă dor ,
Şi ochii îmi ard
-de dor.

Dubios de sigur,
azi ţi-am spus :
" nu iubitul meu, azi nu te iubesc" .
Şi mi-ai aruncat o privire ,
care a dat cu şase punctuleţe
şi încă una , tot cu şase
Surprinzător , vreau să te anunţ:
M-ai câştigat la ruletă , dragul meu domnişor.

Şi "nu-ul" s-a transformat subit în "da" ,
Şi "azi" s-a transformat în "orice zi "
Rezultând un răspuns dubios de sigur:
"Da iubitul meu ,în orice zi te iubesc" , să ştii .

Dubios de sigur ,
cunoşti emoţiile mele
Şi te joci ca un copil cu ele
În fiecare zi , sufletul mi-l arzi
Mi-l stingi ,
Mi-l coşi
Mi-l joci cu o stafie
Mi-l câştigi cu o privire
Şi mi-l pierzi , ca pe o jucărie .

Dubios de sigur , totuşi...te iert.

Gara zâmbetelor

În gara zâmbetelor , când te-am întâlnit
Rătăceai pierdut în gânduri ,
Dar vântul te-a mângâiat şi te-ai trezit
Şi ai zărit , în depărtare
O mică şi suavă domnişoară .

Şi te-ai apropiat uşor , mărindu-ţi pasul
Şi i-ai şoptit uşor:
-Ai întârziat .Uite cât e ceasul !
Şi a zâmbit , şi ţi-a întins o mână
Şi tu i-ai luat-o într-a ta şi ai zis:
-Îmi pare bine .

Privea nelinişită către tine ,
Şi te analiza , fără să-ţi dai seama
-dintr-o privire.
Dar nu voia să-ţi întâlnească ochii ,
De teamă să nu îi furi inima,
să nu i te apropii.

Şi v-aţi plimbat în bătaia
- vântului de primăvară
Eraţi doar voi doi ,împreună
Pe un peron , în minunata gară
Şi trenul v-aducea aproape
Născocind poveşti adevărate
Luminile felinarelor vă călăuzeau ,
uşor alunecând în noapte.

Şi ea ţi-a zis povestea ei ,
Şi tu i-ai zis povestea ta
Şi aţi început să scrieţi încă una
Despre doi copii ce umblă noaptea ,
În frig , în vânt
-Neştiindu-şi soarta
Căutând linişte , iubire şi speranţă
Căutându-şi jumătatea-
ca să se reîntregească .

"Noi " a murit

"Şi poate că "noi " a murit.
-asta pentru că i-ai pus capăt ,
înainte de a-i da măcar şansa să se nască .
( precum unui copil căruia i se ia dreptul la viaţă ,
precum Soarelui care nu mai are curajul să strălucească) ."

Şi ai tăcut.
Şi eu ... n-am plâns , căci nu aveam putere.
Am vrut să ţip , să-mi auzi durerea
Dar nu am scos nici un cuvânt ,
-Răspunsul meu e acum ...tăcerea.

Mi-am luat inima înapoi,
şi mi-am dat seama că nu mai era la fel.
Era mică , tristă,sfărâmată
Şi când am pus-o la loc ,
Am simţit o durere din Iad luată .

Şi am plâns , şi mi-a părut rău
-de mine.
Câtă naivitate era în inima mea atunci ,
Şi-n ochii mei de copilă .

Şi mi-ai furat tot.
Chiar şi ultima frântură
- de zâmbet.
Sunt goală înăuntru,
Şi totul în mine plânge .
Şi nu mai pot zbura ,
Căci mi-ai furat şi aripile
-tâindu-le cu o sărutare dulce.

Şi tu ai plecat ,
Şi eu am plâns
Noi a murit , e trist
Şi iată acum un nou-
sfârşit de vis .

Dans

Hai iubite ,
să uităm de ieri
Să ne-amintim
de azi
Să o însemnăm în calendar
Cu roşu aprins
şi cu inimioare şi steluţe
-numai să ne amintim de ea .

Şi poate te întrebi de ce :
-De ce ?
Ei bine , răspunsul e undeva-
în aerul dintre degele tale,
când le atinge pe ale mele .
Şi e în sufletul tău ,
care tremură când îmi aude glasul
Şi e în sufletul meu,
când văd că te apropii-
mărindu-ţi pasul .

Acoduri de chitară ,
îmi încânta sufletul dezacordat
Eu îţi cânt , tu mă priveşti de aproape
Mă săruţi uşor , şi ne topim în noapte .

Şi e lună plină ,
Haide să dansăm pe nori
Ia-mă strâns de mână
Şi nu-mi da drumul-
până-n zori .

Ne sorbim din priviri ,
Facem schimburi de zâmbete subţiri
Şoapte dulci ,îmi gâdilă auzul
E lună plină , e târziu :
-Trebuie să plec , să nu pierd autobuzul!

-Să nu îndrăzneşti să pleci !
-Dar...dar e târziu şi trebu...
-Stai aici , te voi mângâia cu şoapte .
Te rog nu-ţi fie frică ,haide să mai dansăm o dată .

Şi au dansat , în gara pustie
O zi şi-o noapte întreagă-
Ca-n basme , sau în cele mai bune filme
Şi au păstrat acea amintire ,
Îngropând-o cu mare grijă -
în ale lor sicrie .

Doi

" Îmi place aici la tine "
îmi spuneai când îţi strecurai mâinile-
reci şi sincere , în ale mele buzunare .
Şi mă cuprindea un dulce fior ,
şi alunecam într-un vis sublim -
indus de o căldură fulgerătoare.

Şi cutreieram aşa ,
străzi luminate de colorate felinare
Timidă dragoste ne purtam ,
Eram la început ,
şi totuşi continuam o poveste începută-
încă din iarnă .

Ne zâmbeam mereu copilăreşte ,
şi ne tachinam reciproc
Ne cunoşteam de mult de tot ,
Şi totuşi mi se părea că-mi eşti străin ,
Nu te cunoşteam de fapt
- deloc .

Te aveam uneori foarte aproape ,
Şi te trăgeam tot mai aproape
Îţi puneam mâna pe piept ,
Şi-ţi ascultam bătăile inimii ,
Care erau atât de suave şi
-neregulate .

Îmi spuneai că eşti bolnav ,
Că inima ţi-a luat-o razna
Dar de fapt , tu erai sfios -
Ţi-era frică să nu ţi-o fur
- în noapte .

Dar te-ai ferit , de ceva inevitabil
Şi inima ţi-am furat ,
într-o seară de primăvară
Ai vrut să dai-napoi ,
Să fugi undeva departe
Dar nu ai putut iubitul meu ,
Căci destinele ne erau acum sudate .

O altă ea

Ea a început să-şi uite
a ei înfăţişare
Şi numele , şi trupul-
rupt din miez de mare
Şi se întreabă deseori :
-dacă Soarele apune ,
de mai multe ori decât răsare.

Stă-n oglindă şi priveşte ,
În proprii ochi , şi apoi zâmbeşte
Nu-nţelege şi nici nu încearcă
Să descopere o altă parte.

Neînţeleasă-i , dar nu tristă
Ea stă acum râzând pe prispă ,
Şi se întreabă de ce ploaia,
Nu o mai simte-
Chiar dacă pe frunte ,
ea acum i se prelinge .

Şi nici frigul , ori chiar foamea
Nu o trezesc din al ei vis
Luminile din cer s-au stins
Dar ea tânjeşte după eternul-
dulce paradis.

În stâncă ea s-a transformat ,
După un timp , cât a mai stat
Şi inima i-a îngheţat .
Fata cu zâmbet de visătoare nu mai există ,
Ea a plecat...

Ea a plecat departe-n Soare,
Căci paradisul s-a stins subit
Sufletul ei grăbit ,
Către răsărit a călăuzit-o
Şi acolo nefericitei-
Un zâmbet sincer i-a fost zidit,
Pe faţa veşnic îndurerată
Şi ochii ei au strălucit ,
Din acea zi , o eternitate.

Prima dragoste

Şi vânt , şi soare
Şi tu , şi eu -
Pe-o bancă , unde ciripelele păsăresc
Mă iei de mână şi-mi şopteşti:
- Hai să ne iubim !
- Să ne iub...? iub- ...im?
- Im! .
Şi ne-am iubit , pe norul ce anunţa o ploaie ,
Unde stelele se jucau cu ale noastre destine
Şi Luna lua parte , şi chiar Măritul Soare
Iar inimile unite-acum , de dragoste şi teamă erau pline...

Iubitul meu străin

Iubitul meu străin ,
ce mă priveşti cu ochii dulci din depărtare
Mă doare atât de mult când mă stingi ,
În orice zi de primăvară ,
-cu o dulce sărutare.

Un copil te văd ,
când te încurci în cuvinte
şi te corectez , te-ndrept
şi mă pierd uşor în zare...

Te vreau , te simt ,
învăluie-mă într-o dulce-mbrăţişare.
Şi cheamă-mă în orice seară ,
să-ţi ţin de cald ,
să-mi suflii-n palme,
o pecete de sărut
-vreau cu ardoare.

Stăin îmi eşti ,
şi aşa îmi vei rămâne
Dar te iubesc , te iubesc
Ce mi-ai făcut tu oare?
M-ai cucerit în miez de iarnă ,
când mirosea a coji de portocală
Şi m-ai păstrat aşa până-n primăvară,
Şi-acum îmi miroase
- a dragoste înşelătoare.

şi nu te mint...

Ea

* Ea:
- iartă
. -uită .
-zâmbeşte .
-iubeşte .
-te urcă.
-te coboară .
-te face să dansezi în ploaie.
-te duce pe culmile fericirii.
-te îndrumă pe aleea iubirii.
-te înţelege când taci.
-te ridică atunci când cazi .
-îţi dă aripi şi zbori fără teamă .
-te iubeşte în orice vineri seară .
-îţi desenează fluturaşi pe-un mijloc de palmă .
-te sărută naiv într-o seară de primăvară.
-te ia de mâini , şi îţi gaseşti echilibrul.
-nu-ţi dă drumul ,când eşti gata să te prăbuşeşti în gânduri.
-are grijă de tine , ca de un copil de pe o altă lume.
-te mângâie gingaş şi dulce.
-te va urma , oriunde te vei duce...