Mă învârt în cercuri
mici
concentrice
pătrate
triunghiuri
nici o ieşire .
Mă învârt în cercuri
dansez pe nori
îmi cânt şi încânt soarele
poate mă călăuzeşte
spre o ieşire .
Mă învârt în cercuri
şi plâng
şi alerg
cu tălpile goale
de tine
de mine
de voi.
Ameţesc şi mă prăbuşesc .
Sărut pământul .
Doar ploaia mă mai mângâie acum .
Ploaia de mai ,
cade în cercuri
pe un pământ rotund
poate pătrat
picuri de rai
picuri de iad
picuri făra şansă .
Cercuri văd şi gri
Nonculoare .
Cercuri
cercuri cercuri
mereu cercuri
cercuri pătrate
cercuri gri
cercuri de ploaie
Picuri vii .
4 comentarii:
mi-a placut mult de tot poezia asta.
"picuri de rai
picuri de iad" :> ;;)
Presupun că ploaia a fost inspiratia ta?^^
Ploile de mai sunt intr-adevar mangaietoare, asa, instantanee... :D
Inspirată alegere a cercului pentru perpetua mişcare, pentru zbuciumul fără început şi fără de sfârşit... Inspirată şi alegerea cuvântului "ploaie", cu marea-i încărcătură metaforică. Felicitări!
Trimiteți un comentariu