Printre puf

Răsuflu greu , mă înnec printre suspine
Doar un cuvânt îmi mângâie
buzele îngheţate de rouă
Ma înghesui printre puf , caldură
Să nu mai simt că afară plouă .

O aromă de portocală ,
şi un sunet de chitară
Mă trezesc din somnul proaspăt însuşit
Iar gândurile toate se îndreaptă către tine ,
Un suflet rătăcit , rătăcit şi pătat de vreme .

Cât de mult aş vrea să evadez
Dintre cei patru pereţi goi
Dintre perne moi
Dintre vise şi gânduri
Tulburări
O singură dată în viaţă
Să fug ,
să destram totul ca pe un fir de aţă
Să te-ating , să te-ating
Să te simt , să te sting
În podul palmei ia naştere o nouă viaţă .

Dintre gene aspre ,
străluceşte firav o lacrimă dulce
E dorul meu nespus de drag
E atingerea ta ce-mi lipseşte
E somn lin , zâmbet surd
Săruturi mute , pe buze arse de Soare
şi muşcate de vânt
într-o noapte mult prea agitată ,
de spirite jucăuşe
ce bat la geamuri
şi pe la uşi
într-o noapte cînd cuvântul mi-a fost boală
fatală
când o simplă atingere ,
a început sa mă stingă
să mă ardă
precum un foc viu
ce se unduieşte ,
în bătaia vântului de mai .

La un început de drum
au fost presărate petale
suflate de ploaia acidă
scrum .
Acum , sunt proaspăt călător
La un capăt de drum
unde îngerii presară peste sufletul
rănit
un dulce curcubeu .