Cum să-ți treacă timpul fără să doară sub cerul metil de vară,
să-ncerci o psihanaliză amatoare cu gândul de a vindeca vreo mică traumă,
să minți un pic
pentru bucuria celuilalt,
să cedezi tot mai mult
sub iubirea lui, să se spargă ușor
toate softurile de apărare,
o vară cu multă căldură și insomnie,
cu stări febrile sub megalună trăgând în piept aer de munte,
căutând pericolul și frenezia,
nimic monoton sau letargic
în toate astea,
un soare aruncând ace în corpurile noastre fragile
și
o gaură de vierme
în casa bântuită
gata gata oricând
să ne înghită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu