anemic

încă o dată să trec
prin anotimpul ăsta anemic,
cu poftă de țigări și plimbări nocturne,
aer bolnav, pe străzi un miraj puternic,
cu tine de mână sau nu,
o să reușesc,
o să reușesc,
pentru că
știu deja
cum o să se-ntâmple totul
în cele mai mici detalii, am ceva
din perfecționismul psihoticilor
când fac planuri,

încă o dată să trec
pe sub copacii tehnicolori,
prin pânze de păianjen, prin
toate fricile
proiectate
în mine de alții,

prin ceața electrificată din Aichwald,
la 7 dimineața,
prin fostele tale iubiri
ca un camion
în plină mulțime,

pentru că
sunt o teroristă, o torționară,
iubita dulce, dulce
care te-așteaptă cu capul
în fereastră
cuminte și tristă
ca iezii din poveste.