trec printre noi păsările lui Hitchcock
ni se izbesc de retine atât cât
să nu ne mai putem recunoaşte când ne răcim
iubitule
aş putea să-ţi opresc inima cu mâinile goale
gândăcel strâns în pumn
sunt mică şi eu şi mă doare
peste tot unde caut
se lasă întuneric apoi găsesc biserici încuiate
e ger între coapse şi foame ca în iernile comuniste
sap şi găsesc dragoste printre mere îngheţate
dragostea ca un os păstrat pentru mai târziu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu