Visions

să te trezeşti într-o dimineaţă mult prea devreme

să alergi spre un loc unde poţi fi numai tu

şi să râzi la soare

să-ţi fii suficient

va veni o zi
a dezamăgirilor
o zi în care oraşul îţi va fugi de sub picioare şi se va ascunde
în parcări subterane
în care oamenii vor deveni ceaţa care îţi zgârie obrajii
ochii şi urechile

ziua aceea te va răni
ca o secere ascuţită ce vine prin spatele tău
din întuneric
 îţi va tăia respiraţia şi ţi se va aşeza pe piept
ca o pulbere fină
 ca o umbră ce te ademeneşte în tunele înguste şi reci

vei încerca să te revolţi
să îţi scuturi noroiul de pe tălpi şi să te reinventezi
o carcasă mai puternică, îţi zici
de data asta voi câştiga lumea
o voi domina şi o voi ţintui simplu cu privirea
şi ea se va modela după regulile mele

adesea, îmi imaginez lumea
ca nişte braţe uriaşe
îmbrăţisându-se, luptându-se
ca un şarpe care vrea să-şi muşte propria coadă
în mijlocul ei aş fi un coregraf
iar muzica, vocea mea puternică
sălbatică, impunătoare
vocea unui stăpân care împinge mulţimea
de la spate