vineri, 26 august 2011

Simfonia răzvrătirii

suntem captivi într-un montagne russe al slăbiciunilor
ca nişte îndrăgostiţi fără trecut
săruturi seismice ne zguduie raţiunea
şi într-un labirint multidimensional
ne legănăm trupurile goale
scufundate într-o simfonie a viselor noastre comune
căzute
de pe aripile unui înger alungat
din braţele unei femei oarecare.

ne-am născut dintr-un scurtcircuit.
sufletele noastre s-au întâlnit pe străzile universului,
ca doi străini care şi-au pierdut identitatea
în acelaşi război al căutărilor de sine.

noi nu zidim trecutul
noi avem puterea răzvrătirii
jonglăm cu suliţe de foc pe frânghiile destinului
ca nişte misionari care îndrăznesc prea mult
pe un altar păgân ne răstignim iubirea
şi călcăm peste crucile noastre, uitând
că am existat vreodată
unul fără celălalt.


dăruieşte-mi flori de mai
dăruieşte-mi parfumul electrizant al atingerilor nepermise
teama dispare şi undeva după linia orizontului
fluturii apocalipsei se odihnesc în pânza unui păianjen
şi totul se reduce acum doar la acordurile sufletelor noastre
contopindu-se în aceeaşi rezonanţă.



Un comentariu:

Dominic Tautan spunea...

Genial! Randurile tale rezoneaza cu acordurile sufletului meu.

Pace si dragoste!

o nouă formă

 nu mai recunosc nimic din ce mi se întâmplă mi-e dor de varianta mea neșlefuită  de pe la 20 mi-au dispărut din super-puteri și nu știu pe ...