avem o poveste în construcţie
un sărut strivit între coaste
şi gânduri spânzurate de alte gânduri
reacţie în lanţ
am mâinile legate de trup
am ochii injectaţi
nu te mai recunosc
umbrele mi se aşează pe umeri , îmi coboară pe genunchi
îmi şoptesc blesteme
iar eu mă dizolv în venele tale
ca drogul violului
suntem două proiectile neexplodate
îngropate adânc în obrazul unui destin mult prea fardat
odata am crezut ca dumnezeu este bărbat
si am abandonat rugăciunea de seară
mi-am spus că păcatele mele
i-ar clătina inocenţa
puritatea
m-am întors cu faţa spre pământ atunci
şi am cerşit unui demon vindecarea
4 comentarii:
Banuiesc ca aceste randuri, pe care le scrii, nu o sa ramana doar pe blog/
ahh, ce frumos.
mi-a plăcut mult ultima strofă. e, pur şi simplu, minunată!
bravo!
(p.s. care e numele tău adevărat? publici pe undeva?)
diana
@ diana , @ suflet : aceste poeme nu rămân doar pe blog . aici se află în forma lor brută. le public de obicei pe două site-uri unde am cont: deviantart si poezie.ro .
ia sa urmaresc si eu poezie .ro
:)
;x
Trimiteți un comentariu