Refugiu

între frânghii de foc

mă zbat

ca un animal micuţ căzut in braţele vânătorului

sunt umbre care nu se desprind de trup

nici în mormânt

noi ne vom iubi în infern

ca două suflete prea împovărate de păcate

ca să se ridice la cer

şi de prin minţile explodate

vom culege grabnic

mărunţişurile

secvenţe din vieţi anterioare

ascunzişurile

refugiu pentru mine

ochii tăi

schelete de foc dansând pe retină

gândurile tale spânzurate de trupul ei

pierdut demult în răzvrătire

iar între noi, grăbit

zidul tăcerii se tot ridică