sâmbătă, 7 mai 2011

Script

stâlpii de telegraf nu îmi mai transmit nimic de la tine
îmi aşez tâmpla pe pământul gol
vibraţiile degetelor tale apăsate pe corzile chitării
formează cercuri de fum
pe un cer de furtună
vocea ta se transformă în ecou
iar din lumină
un înger cu ochi de foc se prăbuşeşte
cutremurând din temelii
sufletul meu

pe buzele tale s-a imprimat fumul de ţigară
şi îţi întristează chipul
genele tale se arcuiesc şi spre ochii mei
trimit săgeti de plumb
îmi străpung cutia toracică
în care a ars mocnit
l`amour

scenariul tău pătat de dorinţe inutile
s-a sters
nu există cinema în oraşul meu
ţi-am fost muză pentru o vreme
şi am locuit acolo unde pereţii i-ai colorat
cu sângele de pe buzele mele muşcate
pe care îl cerşeai în fiecare dimineaţa
când cafeaua era amară

mi-ai iubit umerii goi până în ultima secundă
spartă din ora când te-am uitat
m-ai vândut pentru o secvenţă mai bună
m-ai vândut pentru actriţa din rolul secundar
care a ştiut să se scufunde mai mult
în prăpastia celebritătii

am să-ţi dau cinci stele
oricum cerul meu s-a întunecat
m-am învelit cu el în nopţile reci
când trupul tău de ceaţă se strecura
printre coastele rupte
de prea multe îmbrătişări frenetice

Un comentariu:

29 decembrie spunea...

un intreg scenariu de visare, de amor, de plutire..
superb.. eu nici nu mai stiu sa-mi aleg preferata, pe zi ce trece ma porti si mai departe si parca ochii mi se impaienjenesc..
frumoase amintiri imi trezesti..
frumoase-ti sunt toate randurile.

o nouă formă

 nu mai recunosc nimic din ce mi se întâmplă mi-e dor de varianta mea neșlefuită  de pe la 20 mi-au dispărut din super-puteri și nu știu pe ...