Tăcere

S-a aşezat tăcerea
odată cu frunzele frânte de vânt
Şi mâinile-mi reci se strecoară-n jurul tău
Şi la pieptul meu te strâng

Şi pieptul îmi tremură , gânduri se-adună
Întrebări fără răspuns , mă îneacă cu căldură
Ochii tăi ţin loc de lună
Respirăm acelaşi aer , culegând o moleculă

Siluete şi ecouri
Dansează în jurul nostru
Dar emoţia trăirii
Ne găseşte-n umbre
colţuri

Întunericul ne cheamă
Şi ne-ndeamnă la păcat
Să păcătuim , iubite
De acum şi înc-un veac

Toate stelele s-au stins
Acum până şi zeii tac .