***

întind degete subţiri şi reci spre tine

e un gest deja familiar 

pentru că eşti scurtcircuitul ce mă trimite

în cel mai lung vis de până acum

tu ai putea coborî
până în groapa marianelor

să aduci
raze curate şi materne
să mi le pui în păr
să mă poţi găsi
între atâtea şi atâtea umbre
una mai frumoasă decât cealaltă

mi-aş dori să cred că te apropii

ca să rămâi

pentru că tu
străbaţi în galop 
în sens invers
 tunelele minţii mele
şi laşi în urma ta pietre
ca un semn că ai să te întorci mereu
la fel de uşor  

ca prima dată

şi prin uşi lăsate deschise

 aştept  tăcută  ca  să vii

să mă legeni până când se liniştesc în mine

toate valurile