New end

dintr-un ghem de aţă

tu te naşti, firesc. ca un adam care îşi caută

o nouă evă/

ca o furtună aruncată din braţele unui ocean. ca un artist prea sărac

să-şi poată hrăni muzele.

eşti singurul dumnezeu în care vreau să cred

pentru că

eşti singurul căruia îi pot fura din gânduri

atât cât

să-mi pot hrăni gura flămândă

cu mii de jertfe

cu mii se săruturi

dar iată cum baricade se ridică

şi zei şi fulgere

şi toţi ne sunt împotrivă

plouă cu săgeţi de foc

sufletele

lavă

expiră

ne sufocăm treptat în deşertul

în care ne-am coborât împreună

în taine căutăm răspunsuri

în taine ne săpăm morminte.