Scars

stigmate de benzină pe piele

mi se încolăceau pe braţe ca şerpii de la circ

din filtrul ţigării ieşea fantoma de la operă

cântând ceva de bach

iar noi dansam pe tâmpla unui beţiv oarecare

obsesiile le ţin în lanţuri

cu dinţii mă agăţ de tine

plutesc intr-o barcă fără vâsle

voi rămâne veşnic cenuşăreasă

un chirurg îndrăgostit - un braţ puternic scormonind prin cutia toracică

după o inimă care nu mai este de găsit

iar ochii tăi ard mai tare ca niciodată

în noaptea aceasta din iunie

c`est moi qui te adore

c`est moi qui ne te connaître pas

între noi e zidul berlinului

de care ne rănim de fiecare dată când vrem să ne atingem

să ne iubim

iar florile de mai încet

încet

se sting