Fictiv

ca doi kamikaze

ne sărutăm

taci acum , cerul cade peste noi

ca o ploaie torenţială

care ne acoperă în întregime

înecându-ne sufletele

într-o dulce nebunie

ne-am nascut noi

da

ne-am nascut din ploaie

îmi simt umerii tot mai grei

păcatele se aşează unele peste altele

ca într-un joc

cu piese colorate

si nimeni nu câştigă niciodată

şi nimeni nu trece la următorul nivel

poate demonii , poate

doar ei

campioni universali

la ruleta morţii

să alunecăm acum , ca fulgii

în canalele infinite

ale întunericului

în care ne simtim curaţi

în care ne simţim protejaţi

de propriile greşeli

să ieşim acum , să ieşim în lumină

într-o grădină cu oglinzi

sa ne privim trupul

sufletul

în ruină

să plângem , să mărturisim

să aruncăm mărul în gura şarpelui

care ne cheamă înapoi

în infern