de o vreme , m-am mutat într-un balon roşu suspendat de tavan
acolo îmi fumez visele
mă droghez cu fiecare secundă care îmi curge prin vene
mi-am zidit în loc de ochi o fereastră ovală
din care privesc cerul
mereu albastru
şi cadavre ale unor stele
care odată au iubit
au ars
si s-au prăbuşit pe umerii mei
cimitir de suflete
de amintiri
şi nimic nu îmi aparţine
de aici de sus , oamenii sunt paraziţi
care mănâncă din carne vie
oceanele sângerează
nu mai suntem pe planeta albastră
iubesc fluturii din ce în ce mai mult
aş vrea să mai trăiesc şi eu
încă o zi
nu am făcut dragoste în ploaie
acolo îmi fumez visele
mă droghez cu fiecare secundă care îmi curge prin vene
mi-am zidit în loc de ochi o fereastră ovală
din care privesc cerul
mereu albastru
şi cadavre ale unor stele
care odată au iubit
au ars
si s-au prăbuşit pe umerii mei
cimitir de suflete
de amintiri
şi nimic nu îmi aparţine
de aici de sus , oamenii sunt paraziţi
care mănâncă din carne vie
oceanele sângerează
nu mai suntem pe planeta albastră
iubesc fluturii din ce în ce mai mult
aş vrea să mai trăiesc şi eu
încă o zi
nu am făcut dragoste în ploaie
2 comentarii:
prea multe metafore. nu le inteleg :D
imi acord libertatea de a intelege ceea ce este adevarul meu si pot sa spun doar ca scrii ... superb
Trimiteți un comentariu