Puzzle

E luni
îmi iau sufletul în mâini
şi urc cu liftul
până la uşa celui care mi-a devenit stăpân
cioc cioc
cineva acolo ?
un ecou surâzând
un lacăt ruginit atârnând greu
iar eu rămân pe scări
oftând
unde e ieşirea de siguranţă ?

Dansăm cha cha , să ne incălzim sufletele
paşi repezi ,
un doi trei
bis strigăm în cor
vrem mai multe scântei
scena arde acum
dar noi continuăm cu paşi de step

sub picioarele noastre , scârţâie podeaua
creată din vechi fotografii
decor infantil
amintirile îmi trăiesc pe retină
sunt captivă într-un film
e propria mea viaţă
şi mă-ntreb cum se va sfârşi


cerul cade peste noi
şi stelele se sparg în bucăţi
în seara asta pe-ntuneric
rezolvăm un puzzle din mii de volţi