sâmbătă, 11 decembrie 2010

Decembrie

Scutură-mi de praf , inima-mi învechită
printr-un cutremur al buzelor tale
aruncă scutul pe care îl porţi cu atâta mândrie
şi oferă-mi sufletul
învelit în hârtie reciclată

Poţi pleca acum
ceva te va aduce mereu înapoi
ochii mei îţi vindecă sufletul
care e atât de plin de vânătăi

Apropie-te , apropie-te tot mai mult
vreau sa-ţi simt pulsul zvâcnind cu putere
Tot ce simţi , se ascunde după un gând
care-ţi tremură pe buze ,
scufunzându-se -n tăcere


Pe strada mea ,
mii de îngeri au căzut
prognoza pentru mâine
prevede o furtună de sărut

Niciun comentariu:

o nouă formă

 nu mai recunosc nimic din ce mi se întâmplă mi-e dor de varianta mea neșlefuită  de pe la 20 mi-au dispărut din super-puteri și nu știu pe ...