Te-am aşteptat zile întregi
în prag
aşteptând ca dragostea noastră să înflorească
ca mugurii de primăvară
Am naufragiat de-atâtea ori
în faţa casei tale
sperând că ai să mă captezi aşa cum sunt
într-o altă ramă
Ţi-am scris versuri şi ţi le-am strecurat
într-un buzunar
într-o dimineaţă caldă
Şi te-am reconstruit în visele mele
din bucăţi mititele de ceară
Orele , zilele , lunile
s-au rostogolit în mare grabă
Şi te-am întâlnit altfel
în ceasul acela târziu de toamnă
Iar acum , în această seară
mi te amintesc ca pe o carte
citită sub lumină de lumânare
Şi-mi pare rău , să-mi fie cu iertare
Căci te-am uitat pe treptele unei scări
sau pe o bancă
printre felinare
Doar ploaia îmi mai mângâie acum ,
obrajii înecaţi în sare .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu