Lasă-mă

Lasă-le să cadă
lasă-le să moară
rupte din trupul acelui copac ruginit
ce a orbit
iubind Soarele ,
toamna .

Lasă-mă să-ţi şoptesc un sărut
Pe o geană , pe genunchiul stâng
Unde simţurile prind viaţă
Unde buzele mele ard
un colţ de scoarţă
un colţişor numai al meu .

Lasă-mă să-ţi vorbesc despre iubire
până îţi vei lăsa capul pe umărul meu
îmbătat de magia cuvintelor
culese din paginile zorilor
în care visez să mă trezesc
doar alături de tine


Şi lasă-mă iubite
Să-şi muşc din buzele zugrăvite
cu roşu
în timpul când ne pictam destinele
cu şoapte
prelinse de pe frunţile însetate de iubire
planuri pentru viitor
ziduri înălţate din amintiri şi dulci fiori
acoperite cu umbre de nesiguranţă infantilă
şi gânduri noi -

Lasă-mă să îţi cânt povestea
descifrând oceanul întipărit pe retină
o singură privire rezolvă dilema
nu-mi mai eşti tu străin ,
străină-mi este acum lumea .