Rătăcim
pe autostrăzile viselor
drumul nostru e infinit
cu mâinile goale
stelele
le-ating
şi pe chipurile noastre
mii de zâmbete
se-aprind
Ghidează-mă spre un nou început
trupul meu şi-l dăruiesc ,
modelează-l tu
e numai lut
în zăpadă
cuvintele mi se topesc
rămân fără apărare
şi milă eu acum cerşesc
printre atâtea sticle sparte
sufletul am reuşit să ţi-l găsesc
prin atâta ură
mai există un "te iubesc "
bătăile inimii îmi amorţesc
când doi ochi de plumb privesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu