sâmbătă, 27 martie 2010

Plictiseală

Plictisită de raţiune ,
promit să mă îndrăgostesc
De primul biped ce-mi iese în cale
Un zâmbet gratis oferindu-mi ,
Privire sinceră aruncându-mi
- cu nişte ochi senini- .

Plictisită de tot ce mă-nconjoară ,
Mă voi arunca în braţele unui
-pierde-vară-
Păcătuind , câlcându-mi în picioare
Alter-egoul nebunesc .

Plictisită de plictiseală ,
Voi întoarce lumea cu fundul în sus
Şi voi inversa răsăritul soarelui
- cu un apus-
Strigând în gura mare ,
tot ce nu trebuie spus.

Plictisită de mine ,
Te voi plictisi şi pe tine
Zdrobind clipele minunate
- şi pline de fericire-
Căci acesta este finalul,
unei iubiri fără puls zdruncinător

Plictisiţi suntem toţi ,
în lumea asta în care
-pământul e deasupra-
Şi noi păşim şi trăim
_ pe nori .

Un comentariu:

xxmusikxxkod spunea...

Ce afecte are si plictiseala asta:))

o nouă formă

 nu mai recunosc nimic din ce mi se întâmplă mi-e dor de varianta mea neșlefuită  de pe la 20 mi-au dispărut din super-puteri și nu știu pe ...